De Statenvertaling

Odată cu Reforma religioasă din secolul al XVI-lea s-a acutizat printre protestanți și dorința de a avea Biblia în propria lor limbă, tradusă din limbile de bază, ebraică și aramaică pentru Vechiul Testament (VT), și greacă pentru Noul Testament (NT) . În 1522 Luther a tradus în numai 11 saptamâni Noul Testament din greacă în germană, finalizând VT în anul 1534. În ce privește traducerea Bibliei în spațiul reformat olandez, prima traducere completă a Bibliei în olandeză. Liesveldt Bijbel, apare în 1526, la Antwerpen, lucrare plătită cu capul de tipograful Jacob Liesveldt, însă o lucrare care era doar o traducere a altor traduceri, din germană sau latină.

În anul 1556 începe netezirea drumului pentru apariția versiunii Statenvertaling. Jan Utenhove traduce în acest an direct din limba greaca NT, specialiștii fiind de părere ca odată cu această ediție începe istoria Statenvertaling. Nu a mai existat o altă ediție a acestei traduceri. În 1559 apare pe piață versiunea J.D. a NT, de fapt o revizuire pe care Johannes Dyrkinus o face ediției Utenhove, însă cu accente calviniste. Cel mai important predecesor al Statenvertaling rămâne însă versiunea Deux-Aes Bijbel din 1562. Această versiune a ajuns să fie foarte îndrăgită de popor. Teologii însă, precum și conducătorii adunărilor, care cunoșteau una sau amândouă limbile biblice au criticat tot mai mult această versiune, datorită unei traduceri mult prea libere a VT și a prea multor germanisme.

Prin urmare, la Sinodul din Emden din 1571, s-a cerut o traducere mai ”corecta” a Bibliei în olandeză. Se vehiculau deja unele nume de posibili traducători. Abia la Sinodul Național din Dordrecht (1618-1619), primul punct pe ordinea de zi a fost: o nouă traducere a Bibliei. Timp de mai bine de o saptamână, în timpul a 7 ședințe s-a discutat această problemă. În cele din urmă, opoziția poporului, care iubea versiunea Deux-Aes, a făcut ca sinodul să amâne rezolvarea chestiunii.

Munca la noua versiune a început abia în anul 1626. Se cerea de la traducători (6 la număr) și editori nu doar cunoașterea limbilor biblice, ci și o foarte bună cunoaștere a teologiei, a limbii olandeze, o inimă dedicată slujirii lui Dumnezeu și credința în infailibilitatea și inspirația Scripturilor. Nu exista încă o limbă olandeză standardizată, așa că una dintre sarcinile lor era și aceea de a ajuta la standardizarea ei. Limba acestei noi versiuni trebuia clădită pe limbajul biblic al secolului al XVI-lea, trebuia să fie limba folosită în contextul bisericesc și trebuia să depășească orice caracter regional, devenind un simbol al unității Provinciilor Unite.

În ce privește metoda, traducătorii și-au dat seama că nu este ușor să găsești un echivalent precis în limba olandeză a termenilor ebraici și grecești. Cu toate acestea au optat pe cât mai mult posibil pentru o echivalența formală sau literală. Pe lângă textul biblic, Statenvertaling conținea și note, la fel ca mai vechile versiuni. Regula era însă ca notele să nu conțină probleme de dispută dogmatică. În același timp, unele note redau forma literară, în acele locuri în care nu a fost posibilă o traducere formală. Alte note sunt referințe, trimiteri biblice, iar altele spun că un anume cuvânt ebraic sau grecesc poate avea și o altă variantă de traducere. În alte locuri, în special în Profeți, erau oferite și unele interpretări, atunci când traducătorii erau siguri că era vorba despre o profeție mesianică.

În 1632 s-a încheiat traducerea VT, iar în 1634 s-a încheiat editarea lui. În 1634 este finalizată munca de traducere a NT, iar în 1635 munca de editare. Apocrifele (Deuterocanonicele) au fost finalizate tot în 1635. Pe 17 septembrie 1637 este înmânat Parlamentului, în cadrul unei ceremonii, primul exemplar al Statenvertaling. Prima ediție a versiunii conținea multe greșeli de tipar și de traducere, așa că a fost nevoie ca în anul 1657 să fie publicată o broșură, intitulată ”Register van de Verbetering der Druckfauten ende Misstellingen, die in den Eersten Druck van de Nieuw-Overgesetten Bibel gevonden worden” (Lista cu corecturile greșelilor de tipar și de traducere), iar apoi să fie tipărită o nouă ediție, la Amsterdam, în 1657. Chiar și în urma acestor modificări au fost erudiți ce au susținut că nu  toate greșelileau fost corectate. Parlamentul însă a decis, pentru a păstra unitatea bisericii și a statului, încetarea oricăror controverse privind noua versiune.

Într-un timp foarte scurt, noua traducere a ajuns să fie folosită practic peste tot: în biserică, în familie și în școli. Predicatorii au început să folosească numai această versiune, foarte multe familii au cumpărat această Biblie, iar Parlamentul (Staten-Generaal) a decis ca această traducere să fie folosită în școli, ca material didactic, pentru citire și scriere. Între 1637 și 1657 s-au vândut sute de mii de exemplare. Un alt fapt interesant e acela că noile ediții ale cărților teologice sau devoționale scrise înainte de 1600 au folosit textul noii traduceri. De asemenea, mărturisirile de credință și formulele liturgice au început să citeze numai din această nouă traducere. Așadar, în numai un deceniu, Statenvertaling a ajuns să fie foarte citită și prețuită în biserică, în familie și în școală, devenind principalul factor de unificare culturală și spirituală a teritoriilor vorbitoare de limbă olandeză și ajutând la formarea și standardizarea limbii olandeze. Datorită influenței ei, Statenvertaling este inclusă în Canonul Istoriei Olandeze, o listă cu 50 de subiecte, în ordine cronologică, care au influențat istoria Olandei și care trebuie predate în școlile primare și în primii doi ani de școală secundară.

(Am folosit, ca principală sursă, broșura De Statenvertaling herzien – korte toelichting (Versiunea de Stat Revizuită, o scurtă lămurire, 2010. Vezi și www.statenvertaling.nu)

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s





%d blogeri au apreciat asta: