Primele versiuni ale Bibliei în limba olandeză: traduceri la traduceri

Primele versiuni ale Bibliei în limba olandeză au fost de fapt niște traduceri făcute după alte traduceri ale Bibliei, din latină pentru cititorii catolici, și din germană pentru cei protestanți. Abia în anul 1637 apare prima traducere completă a Bibliei după textul ebraic și aramaic pentru Vechiul Testament și după textul grecesc pentru Noul Testament, fiind vorba despre Statenvertaling (Versiunea de Stat). Dar despre această foarte importantă versiune, într-o altă postare.

Pe site-ul BijbelsDigitaal.nl sunt prezentate informații despre aceste versiuni timpurii, precum și textele lor digitalizate:

Delfstebijbel (1477)


(sursa imaginii: http://www.bijbelsdigitaal.nl/delftse-bijbel-1477/)

Delfstebijbel este prima carte tipărită în limba olandeză. A fost tipărită în anul 1477 de către Jacob Jacobzoon van der Meer și Mauricius Yemantszoon van Middelborch. Așadar, prima carte tipărită în limba olandeză a fost o Biblie. Delftsebijbel nu conține însă întreaga Biblie, ci numai Vechiul Testament, fără cartea Psalmilor, precum și cărțile deuterocanonice și cele apocrife. Au fost tipărite 250 de exemplare, fără a mai reeditată mai târziu, iar până în zilele noastre s-au păstrat în jur de 50 de exemplare. Mai trebuie știut faptul că această Biblie face parte din categoria incunabulelor.

Biblioteca Societății Biblice Olandeze deține trei exemplare ale acestei Biblii. Un exemplar este împrumutat Muzeului Bibliei din Amsterdam și este expus în colecția permanentă de Biblii a acestui muzeu. Exemplarele care se află în biblioteca NBG diferă între ele în unele locuri. Se poate observa, de exemplu, că ordinea cărților biblice diferă în cele două exemplare, iar din exemplarul care este digitalizat au dispărut ultimele capitole din cartea 2 Macabei și ultima pagină din cartea Maleahi. Aceste pagini au fost scanate dintr-un alt exemplar.

Liesveltbijbel (1542)

Sursa: http://www.bijbelsdigitaal.nl/view.php?bible=liesv1542

Prima traducere completă a Bibliei în limba olandeză a fost tipărită în Antwerpen, în 1526, de către Jacob van Liesvelt. Aspectul cel mai deosebit al acestei Biblii e acela că ea a fost prima traducere reformată a Bibliei în limba olandeză, fiind în mare măsură bazată pe traducerea în germană a lui Luther. În septembrie 1522 a ieșit Noul Testament de sub tipar; o a doua ediție a urmat în decembrie, același an. Din anul 1523, Luther a început să traducă Vechiul Testament, însă în 1526 acesta nu era încă finalizat. Textul Noului Testamen era bazat în întregime pe traducerea NT din 1522 a lui Luther, iar pentru traducerea Vechiului Testament s-au folosit, pentru prima ediție, porțiuni deja traduse de Luther, și porțiuni din Vulgata sau din alte traduceri.

Au apărut șase ediții ale acestei Biblii; în ediția din 1532 au apărut noi traduceri după traducerile făcute de Luther. După aceea, Liesvelt nu a mai adus multe modificări în edițiile ulterioare. Ultima ediție a apărut în anul 1542. Datorită amprentei reformatoare a acestei traduceri, Liesvelt a fost arestat în 1545 și condamnat la moarte.

Deux-Aesbijbel (1562)

Sursa: http://www.bijbelsdigitaal.nl/view.php?bible=deuxa1562

În a doua jumătate a secolului XVI, foarte mulți dintre adepții noii credințe reformate au fost nevoiți să fugă din fața inchiziției spaniole fie în Anglia, fie în orașul german Emden, situat la granița cu Olanda, și care devenise o citadelă a credinței calvine. Aici au luat ființă mai multe comunități de imigranți.

Reformații din Emden au dorit să aibă o altă traducere în locul versiunii Liesveltbijbel, care era, de fapt, o traducere după Biblia germană a lui Luther, și nu o traducere după textele de bază. Ei își doreau o traducere a Bibliei care să fie făcută direct în olandeză din textele de bază, ebraic și grecesc. Astfel că în 1562 a părut în Emden o nouă traducere a Bibliei. Mai întâi a apărut, în 1559, o traducere direct din limba greacă a NT, iar în 1561 a apărut doar o ediție revizuită a versiunii Liesveltbijbel pentru Vechiul Testament.

Această Biblie a devenit cunoscută sub numele de Deuz-Aesbijbel, numită așa, după o notă la textul din Neemia 3:5, unde se vorbește despre lucrarea de restaurare a zidurilor Ierusalimului, la care anumiți nobili nu au vrut să ia parte. Textul notei spune: ‘Deux aes en heeft niet, six cinque en gheeft niet, quater dry die helpen vrij’ (Lit.: Doi-unu și nu au nimic, șase-cinci și nu dau nimic, patru-trei care ajută fără interes”). Acesta este un joc de cuvinte bazat pe un comentariu al lui Luther, care spune că cei săraci (deux aes) nu au nimic de oferit, cei bogați (zes en vijf) nu dau nimic, iar cei cu o situație de mijloc (drie en vier) sunt dispuși să ajute. Mai târziu această notă a fost îndepărtată.

Versiunea Deux-Aesbijbel a cunoscut mai multe ediții, cu corecturi și modificări și cu multe note marginale. Această versiune rămas versiunea în uz pentru creștinii reformați până la mijlocul secolului XVII, când a fost introdusă peste tot versiunea Statenvertaling. Dar despre această versiune, care are are o importanță foarte mare pentru istoria și cultura vorbitorilor de limbă olandeză, în următoarea postare




Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s





%d blogeri au apreciat asta: